Înscrierile pentru cursurile de mediator, în plină expansiune(bursa.ro)

Reporter: Cum apreciaţi introducerea, de la 1 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?
Zeno Şuştac: Măsura introducerii obligativităţii informării privind medierea, o premieră procedurală absolută pentru România, este salutară în contextul efortului general de aliniere a ţării noastre la standardele occidentale în domeniu. Este, dacă îmi permiteţi licenţa, un foarte inteligent artificiu menit să promoveze la nivelul conştiinţei publice existenţa şi eficienţa unei metode alternative de rezolvare a conflictelor care s-a clasicizat de multe decenii în peisajul juridic al ţărilor dezvoltate, dar şi la nivelul mentalului colectiv al acestora.
Cetăţenii români vor afla, absolut gratuit - o altă premieră absolută! -, despre posibilitatea de a-şi dezvolta singuri soluţiile pentru numeroasele speţe în care sunt implicaţi, pentru dis-putele cu care supra-aglomerează curţile de justiţie.


Reporter: Vor fi instanţele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?
Zeno Şuştac: Degrevarea instanţelor de judecată a fost motivul principal pentru care medierea a fost introdusă, cu aproximativ cinci decenii în urmă, în Statele Unite. Putem oferi date statistice relevante, dar o să ne rezumăm la a spune că acest avantaj al medierii, ca alternativă la actul de justiţie consacrat, prin tribunal, a fost motivul pentru care procedura s-a răspândit cu foarte mare rapiditate în societăţile democratice, în care accesul la justiţie nu este doar un drept garantat, ci şi parte integrantă a conştiinţei civice a fiecărui cetăţean. Medierea a fost introdusă în România, în cadrul unui program pilot, în anul 2003, de către americani, iar acum Uniunea Europeană este principalul promotor al domeniului, pentru că Europa a înţeles rapid şi a preluat cu temeinicie acest argument. Numărul de procese va fi cu certitudine redus prin creşterea numărului de medieri, iar efectul benefic al acestui fenomen este uşor de imaginat, atât pentru justiţiabili, cât şi pentru profesioniştii sistemului nostru juridic.


Reporter: Prima şedinţă de mediere va fi gratuită. Cum vor stabili mediatorii tarifele pentru celelalte şedinţe?
Zeno Şuştac: Informarea asupra medierii este gratuită, şedinţa propriu-zisă de mediere, nu. Mediatorii au libertatea de a stabili tarifele cu părţile care apelează la mediere, iar aceste tarife sunt, în general stabilite după complexitatea speţei şi, să o spunem deschis, după posibilităţile materiale ale părţilor. O observaţie esenţială se impune, însă. O dispută supusă medierii se rezolvă, de regulă - şi aici am să dau, totuşi, cifre, este vorba de o rată a succesului de peste 80%! - într-o singură şedinţă. Sunt relativ rare medierile care presupun mai multe şedinţe, în timp în justiţia clasică este practic inimaginabil. Cu alte cuvinte, un client al mediatorului plăteşte o singură dată pentru a ajunge la o soluţie, nu în termene succesive, la date pe care nici nu le poate controla.


Reporter: Credeţi că va creşte numărul mediatorilor din România datorită acestei proceduri?
Zeno Şuştac: Cererea de înscriere la cursurile pentru formarea profesională în domeniu este în plină expansiune. Numărul mediatorilor autorizaţi a început deja să crească, ritmul de autorizare fiind unul alert, atât datorită mediatorilor recent formaţi cât şi datorită faptului că cei formaţi anterior au decis că acum este un moment propice pentru a intra în profesie.

 

Reporter: De ce este medierea un proces benefic pentru România?
Zeno Şuştac: Răspunsul presupune două paliere. În primul rând putem vorbi despre avantajele medierii în sine, pentru cetăţenii oricărei societăţi autentic democratice. Pe scurt, asta se traduce prin consumul mult redus de timp şi bani, prin caracterul confidenţial, privat, al procedurii, prin efectul remanent pozitiv al acesteia, adesea oamenii în dis-pută părăsind medierea şi mediatorul ca prieteni regăsiţi, ca parteneri capabili şi dispuşi la continuarea relaţiilor, fie profesionale, fie personale, ceea ce nu se prea întâmplă după pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti. Într-un alt plan, să subliniem că medierea este un procedeu modern şi tipic ţărilor dezvoltate, după cum aminteam. Implementarea şi permanentizarea medierii în România constituie cu siguranţă atestarea unui standard de dezvoltare lăudabil în contextul integrării noastre în acest grup de state, ceea ce am putut constata nemijlocit în luna decembrie, când Consiliul de Mediere a fost reprezentat la o importantă conferinţă privind problemele justiţiei în condiţii de austeritate, organizată sub patronajul Comisiei şi Parlamentului European, la Bruxelles.

 

Reporter: Cum se prezintă medierea în alte ţări, comparativ cu ţara noastră?
Zeno Şuştac: Tabloul mondial este în acest moment dominat de câteva state unde medierea a devenit o componentă obişnuită a vieţii socio-profesionale. Începând cu Statele Unite, trecând prin Olanda, Germania şi ajungând, via Africa de Sud, în Singapore, pentru a da numai câteva exemple şi a evoca magnitudinea extinderii geografice a fenomenului. Noi suntem, desigur, încă în primele etape de implementare, dar recuperăm cu aviditate şi tenacitate distanţele.

 

Reporter: Ce impact are amânarea aplicării sancţiunii inadmisibilităţii pentru reclamanţii care nu fac dovada participării la şedinţa de informare despre mediere?
Zeno Şuştac: În primul rând, un efect psihologic pe care noi, mediatorii, ne străduim să îl depăşim cu convingerea că nu teama de sancţiuni sau restricţii trebuie să cheme jus-tiţiabilii la mediere, ci convingerea că e o soluţie pentru problemele lor. Pentru sceptici, este un semn că medierea e încă un domeniu în căutarea propriei sale dinamici în Româ-nia, care întâmpină precauţii, ezitări, chiar temeri excesive. Pentru majoritatea dintre noi, e doar o simplă amânare a unui demers ineluctabil. Avem convingrea că toate aceste etape de traseu vor fi repede uitate atunci când medierea va intra pe deplin în con-ştiinţa publică.

 

Reporter: Există res-tricţii privind libera circulaţie a serviciilor de mediere aşa cum există în cazul celor juridice?
Zeno Şuştac: Absolut niciuna, cu excepţia criteriilor profesionale riguroase pe care le aplicăm pentru practicanţii medierii, pe care insis-tăm să îi formăm şi să îi autorizăm respectând cele mai ridicate cote de pregătire. Aşadar, ne impunem singuri restricţii generate de calitate. Pentru că, pe fond, medierea este un procedeu care se bazează pe liberul consimţământ al părţilor implicate, părţi care generează, chiar ele, soluţia la dispută, la conflictul pe care îl au. Vă puteţi imagina cu uşurinţă că totul depinde de cei care apelează la mediere, la această metodă care poate fi descrisă sumar ca o negociere între cei aflaţi în conflict, asistată de un profesionist. Or, negocierea face parte din viaţa noastră, din natura umană, e o permanenţă ce transcede graniţe şi culturi. Iată, am putea spune, cât de simplu şi natural e acest fenomen!

Inscriere newsletter

Zeno Daniel Sustac 2012